Fiecare din noi în fiecare zi îndeplineşte diferiţi algoritmi,
instrucţiuni, legităţi etc. Ca regulă nici nu ne dăm sama de aceasta. De
exemplu descuind uşa cu cheia, nimeni nici nu se gîndeşte în ce succesiune va
îndeplini acţiunile sale. Dar îndată ce apare necesitatea de a-l învăţa pe
cineva să descuie uşa (un frate mai mic) vom fi nevoiţi să descriem exact toate
acţiunile şi în ce succesiune vor fi îndeplinite. Exemplu:
1.
Ei cheia
2.
Introduci cheia în
broasca uşii
3.
Roteşti cheia de două ori
după acele de ceasornic
4.
Scoţi cheia
Iar acum să ne închipuim că sunteţi chemaţi în ospeţie într-un oraş
necunoscut. Veţi ruga să fiţi lămuriţi unde locuieşte şi cum puteţi ajunge la
locul destinat. Puteţi fi lămurit în felul următor:
1. Coborîţi din tren la gara mare.
2. În spatele gării urcaţi în autobusul N3
3. Parcurgeţi cu autobusul 4 opriri
4. Coborîţi din autobus, unde veţi fi aşteptat
Să examinăm aceşti algoritmi. La prima vedere între ei nu este nimic
comun. Algoritm de deschidere a unei uşi şi un algoritm de aflare a unei
adrese. Dar totuşi fiind mai atenţi, poate fi observată o anumită asemănare şi
anume o consecutivitate exactă de acţiuni. Să ne închipuim că în primul
algoritm schimbăm cu locul rîndul 2 cu 3:
1
Ei cheia
2
Roteşti cheia de două ori
după acele de ceasornic
3
Introduci cheia în
broasca uşii
4
Scoţi cheia
Îndeplinind acest algoritm, uşa se va deschide numai dacă nu a fost
încuiată.
Acelaş lucru se va întîmpla dacă schimbăm cu locul rîndul 2 cu 3 din
algoritmul al doilea.
În aşa fel ne-am convins că pentru un algoritm este important nu numai unele acţiuni răzleţe dar şi
succesiunea îndeplinirii lor.
Deci putem spune că algoritm se
numeşte un şir organizat de acţiuni.
O definiţie exactă a algoritmului nu poate fi dată. Însăşi noţiunea de
algoritm în informatică este o noţiune fundamentală aşa cum punctul, dreapta
sunt noţiuni fundamentale în geometrie.
Exerciţii şi probleme:
1.
Preveniţi o catastrofă în următorul algoritm de
primire a apei clocotite:
1.
Se toarnă apă într-un vas.
2.
Se deschide robinetul de la aragaz
3.
Se pune vasul pe aragaz
4.
Aşteptăm pînă apa din vas va fierbe
5.
Apropiem chibritul de bugie
6.
Aprindem chibritul
7.
Închidem robinetul de la aragaz
2.
Este dat segmentul AB. Determinaţi pentru ce
problemă este destinat următorul algoritm.
1.
Aranjăm acul compasului în punctul A
2.
Alegem deschizătura compasului egală cu lungimea
segmentului AB
3.
Construim un cerc
4.
Aranjăm compasul cu vîrful în punctul B
5.
Construim un cerc
6.
Trasăm o dreaptă prin punctele de intersecţie a
cercurilor.
3.
Sînt date două ulcioare cu capacitatea de 3l şi 8l.
Descrieţi un algoritm în rezultatul îndeplinirii căruia de la izvor se vor
aduce 7l de apă. (se vor folosi numai aceste două ulcioare).
4.
Un pluton de ostaşi a ajuns la rîul care trebuia
să-l treacă. Plutonierul a văzut pe rîu doi băieţi cu o barcă şi le-a cerut
ajutorul. Băieţii au acceptat să-i ajute, însă în barcă putea urca un singur
ostaş, un singur băiat sau doi băieţi. Cum poate fi organizată trecerea
plutonului pe malul opus?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu