Siguranta pe Internet

SERVICII INTERNET

ISTORICUL CALCULATORULUI

Primele abacuri au aPrimele abacuri au apărut în secolul al XIII-lea în Europa, dar cele moderne au fost realizate de către chinezi; ultimele au fost Primele abacuri au apărut în secolul al XIII-lea în Europa, dar cele moderne au fost realizate de către chinezi; ultimele au fost remodernizate de către japonezi. Cu ele se efectuau operaţii de

 remodernizate de către japonezi. Cu ele se efectuau operaţii de

 părut în secolul al XIII-lea în Europa, dar cele moderne au fost realizate de către chinezi; ultimele au fost remodernizate de către japonezi. Cu ele se efectuau operaţii de 

Primele abacuri au apărut în secolul al XIII-lea în Europa, dar cele moderne au fost realizate de către chinezi; ultimele au fost remodernizate de către japonezi. Cu ele se efectuau operaţii de 

Executanţi

Executanţi de algoritmi

Executantul cangurul poate fi  descarcat de pe adresa http://www.mediafire.com/download/sfdanut6st989le/Cangourou.rar

În paragraful precedent am alcătuit cîţiva algoritmi şi de fiecare dată am presupus că algoritmul va fi executat de către om. Dar nu totdeauna un algoritm poate fi executat de om, adică acţiunile au loc într-un mediu periculos pentru viaţa omului sau viteza reacţiei omului pentru a lua careva decizii este foarte mică ceea ce poate duce la catastrofe. Din fericire omul nu este unicul care poate executa algoritmi: Roboţi, strunguri cu dirijare automată şi chiar animalele la circ execută diferiţi algoritmi. Execuţia unui algoritm depinde ce acţiuni poate îndeplini unul sau altul executant.

Ce este un executant? Abstractizînd, un executant poate fi închipuit ca o unitate automată care are la dispoziţie diferite instrumente. Unitatea dată concepe algoritmul şi organizează îndeplinirea lui, dirijînd cu instrumentele corespunzătoare.

Ne vom face cunoştinţă cu regulile de alcătuire şi înscriere a algoritmilor de dirijare a executantului “Cangur”.

Executantul “Cangur” execută lucrul pe un cîmp dreptunghiular împărţit în pătrate 17X21 fig. 2.

Iniţial cangurul se află în colţul stîng de sus. El poate îndeplini trei comenzi simple şi cinci avansate. La început ne vom face cunoştinţă cu comenzile simple “pas”, “salt”, “rotire”.

“pas” – cangurul execută un “pas” adică lasă o urmă pe traiectoria pe care a mers

“salt” – cangurul execută un salt adică un                fig.2

“pas” fără a lăsa urme.

“rotire” – cangurul execută o rotire de 90º după acele de ceasornic.

Cangurul poate fi condus atît manual cît şi automat, adică de către calculator. Pentru a fi condus de calculator instrucţiunile vor fi scrise sub forma unui algoritm.

Exemplu: pentru ca “cangurul” să deseneze figura din fig. 3, el va îndeplini următorul algoritm:

[

salt

salt

salt

rotire

salt

salt

rotire

pas

rotire

rotire

rotire

pas

]                                                                                           fig.3

Erori într-un algoritm pot fi de 3 feluri.

Erori sintactice – cînd este greşită sintaxa unei instrucţiuni. Exemplu: în loc de rotire este înscris rotre, atunci calculatorul nu poate îndeplini instrucţiunea dată şi va afişa mesaj de eroare.

Refuzuri – cînd vom încerca să scoatem cangurul de pe cîmpul de lucru.

Erori logice – nedepistate de calculator, atunci cînd în loc de o instrucţiune vom înscri alta şi calculatorul le va îndeplini dar nu vom primi rezultatul aşteptat.

Algoritmii nu trebuie să conţină nici un tip de erori. Dacă erorile sintactice şi refuzurile sunt uşor de depistat şi de înlăturat, atunci erorile logice sînt depistate foarte greu.

 

  Exerciţii şi probleme:

1.        Elaboraţi un algoritm pentru “cangur” pentru a desena prima literă din prenumele vostru.

2.        Elaboraţi un algoritm pentru “cangur” în rezultatul îndeplinirii căruia se va afişa prenumele vostru începînd cu poziţia 2,6.

3.        Adăugaţi o singură instrucţiune în algoritmul din problema 2 pentru ca prenumele să fie înscris de sus în jos

4.        Elaboraţi un algoritm pentru cangur pentru a desena un pătrat 8X8 pătrăţele.

5.        Elaboraţi un algoritm pentru cangur pentru a desena o scară cu 8 trepte. (lungimea=lăţimea=1 pătrat)

6.        Elaboraţi un algoritm pentru cangur pentru a desena o scară cu 6 trepte, înălţimea treptei fiind de 2 ori mai mare ca lăţimea ei.

http://www.mediafire.com/download/sfdanut6st989le/Cangourou.rar

EXECUTANTUL CANGURUL

 Noţiune de algoritm. Proprietăţile algoritmului.

Fiecare din noi în fiecare zi îndeplineşte diferiţi algoritmi, instrucţiuni, legităţi etc. Ca regulă nici nu ne dăm sama de aceasta. De exemplu descuind uşa cu cheia, nimeni nici nu se gîndeşte în ce succesiune va îndeplini acţiunile sale. Dar îndată ce apare necesitatea de a-l învăţa pe cineva să descuie uşa (un frate mai mic) vom fi nevoiţi să descriem exact toate acţiunile şi în ce succesiune vor fi îndeplinite. Exemplu:

1.      Ei cheia

2.      Introduci cheia în broasca uşii

3.      Roteşti cheia de două ori după acele de ceasornic

4.      Scoţi cheia

Iar acum să ne închipuim că sunteţi chemaţi în ospeţie într-un oraş necunoscut. Veţi ruga să fiţi lămuriţi unde locuieşte şi cum puteţi ajunge la locul destinat. Puteţi fi lămurit în felul următor:

1.      Coborîţi din tren la gara mare.

2.      În spatele gării urcaţi în autobusul N3

3.      Parcurgeţi cu autobusul 4 opriri

4.      Coborîţi din autobus, unde veţi fi aşteptat

Să examinăm aceşti algoritmi. La prima vedere între ei nu este nimic comun. Algoritm de deschidere a unei uşi şi un algoritm de aflare a unei adrese. Dar totuşi fiind mai atenţi, poate fi observată o anumită asemănare şi anume o consecutivitate exactă de acţiuni. Să ne închipuim că în primul algoritm schimbăm cu locul rîndul 2 cu 3:

1        Ei cheia

2        Roteşti cheia de două ori după acele de ceasornic

3        Introduci cheia în broasca uşii

4        Scoţi cheia

Îndeplinind acest algoritm, uşa se va deschide numai dacă nu a fost încuiată.

Acelaş lucru se va întîmpla dacă schimbăm cu locul rîndul 2 cu 3 din algoritmul al doilea.

În aşa fel ne-am convins că pentru un algoritm este important nu numai unele acţiuni răzleţe dar şi succesiunea îndeplinirii lor.

Deci putem spune că algoritm se numeşte un şir organizat de acţiuni.

O definiţie exactă a algoritmului nu poate fi dată. Însăşi noţiunea de algoritm în informatică este o noţiune fundamentală aşa cum punctul, dreapta sunt noţiuni fundamentale în geometrie.

 

 Exerciţii şi probleme:

1.      Preveniţi o catastrofă în următorul algoritm de primire a apei clocotite:

1.      Se toarnă apă într-un vas.

2.      Se deschide robinetul de la aragaz

3.      Se pune vasul pe aragaz

4.      Aşteptăm pînă apa din vas va fierbe

5.      Apropiem chibritul de bugie

6.      Aprindem chibritul

7.      Închidem robinetul de la aragaz

2.      Este dat segmentul AB. Determinaţi pentru ce problemă este destinat următorul algoritm.

1.      Aranjăm acul compasului în punctul A

2.      Alegem deschizătura compasului egală cu lungimea segmentului AB

3.      Construim un cerc

4.      Aranjăm compasul cu vîrful în punctul B

5.      Construim un cerc

6.      Trasăm o dreaptă prin punctele de intersecţie a cercurilor.

3.      Sînt date două ulcioare cu capacitatea de 3l şi 8l. Descrieţi un algoritm în rezultatul îndeplinirii căruia de la izvor se vor aduce 7l de apă. (se vor folosi numai aceste două ulcioare).

4.      Un pluton de ostaşi a ajuns la rîul care trebuia să-l treacă. Plutonierul a văzut pe rîu doi băieţi cu o barcă şi le-a cerut ajutorul. Băieţii au acceptat să-i ajute, însă în barcă putea urca un singur ostaş, un singur băiat sau doi băieţi. Cum poate fi organizată trecerea plutonului pe malul opus?