marți, 16 februarie 2016
luni, 1 februarie 2016
ISTORICUL CALCULATORULUI
Primele abacuri au aPrimele abacuri au apărut în secolul al XIII-lea în Europa, dar cele moderne au fost realizate de către chinezi; ultimele au fost Primele abacuri au apărut în secolul al XIII-lea în Europa, dar cele moderne au fost realizate de către chinezi; ultimele au fost remodernizate de către japonezi. Cu ele se efectuau operaţii de
remodernizate de către japonezi. Cu ele se efectuau operaţii de
părut în secolul al XIII-lea în Europa, dar cele moderne au fost realizate de către chinezi; ultimele au fost remodernizate de către japonezi. Cu ele se efectuau operaţii de
Primele abacuri au apărut în secolul al XIII-lea în Europa, dar cele moderne au fost realizate de către chinezi; ultimele au fost remodernizate de către japonezi. Cu ele se efectuau operaţii de
Executanţi
Executanţi de algoritmi
Executantul cangurul poate fi descarcat de pe adresa http://www.mediafire.com/download/sfdanut6st989le/Cangourou.rar
În paragraful precedent am alcătuit cîţiva algoritmi şi de fiecare dată
am presupus că algoritmul va fi executat de către om. Dar nu totdeauna un
algoritm poate fi executat de om, adică acţiunile au loc într-un mediu
periculos pentru viaţa omului sau viteza reacţiei omului pentru a lua careva
decizii este foarte mică ceea ce poate duce la catastrofe. Din fericire omul nu
este unicul care poate executa algoritmi: Roboţi, strunguri cu dirijare
automată şi chiar animalele la circ execută diferiţi algoritmi. Execuţia unui
algoritm depinde ce acţiuni poate îndeplini unul sau altul executant.
Ce este un executant?
Abstractizînd, un executant poate fi închipuit ca o unitate automată care are
la dispoziţie diferite instrumente. Unitatea dată concepe algoritmul şi
organizează îndeplinirea lui, dirijînd cu instrumentele corespunzătoare.
|
Ne
vom face cunoştinţă cu regulile de alcătuire şi înscriere a algoritmilor de
dirijare a executantului “Cangur”.
Executantul “Cangur” execută lucrul pe un cîmp dreptunghiular împărţit în pătrate 17X21 fig.
2.
Iniţial cangurul se află în colţul stîng de sus. El poate îndeplini
trei comenzi simple şi cinci avansate. La început ne vom face cunoştinţă cu
comenzile simple “pas”, “salt”, “rotire”.
“pas” – cangurul execută un
“pas” adică lasă o urmă pe traiectoria pe care a mers
“salt”
– cangurul
execută un salt adică un fig.2
“pas” fără a lăsa urme.
“rotire”
– cangurul
execută o rotire de 90º după acele de ceasornic.
Cangurul poate fi condus
atît manual cît şi automat, adică de către calculator. Pentru a fi condus de
calculator instrucţiunile vor fi scrise sub forma unui algoritm.
Exemplu: pentru ca
“cangurul” să deseneze figura din fig. 3, el va îndeplini următorul algoritm:
[
salt
salt
salt
rotire
salt
salt
rotire
pas
rotire
rotire
rotire
pas
] fig.3
Erori într-un algoritm pot
fi de 3 feluri.
Erori sintactice – cînd este greşită sintaxa
unei instrucţiuni. Exemplu: în loc de rotire
este înscris rotre, atunci
calculatorul nu poate îndeplini instrucţiunea dată şi va afişa mesaj de eroare.
Refuzuri – cînd vom încerca să scoatem
cangurul de pe cîmpul de lucru.
Erori logice – nedepistate de calculator,
atunci cînd în loc de o instrucţiune vom înscri alta şi calculatorul le va
îndeplini dar nu vom primi rezultatul aşteptat.
Algoritmii nu
trebuie să conţină nici un tip de erori. Dacă erorile sintactice şi refuzurile
sunt uşor de depistat şi de înlăturat, atunci erorile logice sînt depistate
foarte greu.
Exerciţii
şi probleme:
1.
Elaboraţi un algoritm pentru “cangur” pentru a
desena prima literă din prenumele vostru.
2.
Elaboraţi un algoritm pentru “cangur” în rezultatul
îndeplinirii căruia se va afişa prenumele vostru începînd cu poziţia 2,6.
3.
Adăugaţi o singură instrucţiune în algoritmul din
problema 2 pentru ca prenumele să fie înscris de sus în jos
4.
Elaboraţi un algoritm pentru cangur pentru a desena
un pătrat 8X8 pătrăţele.
5.
Elaboraţi un algoritm pentru cangur pentru a desena
o scară cu 8 trepte. (lungimea=lăţimea=1 pătrat)
6.
Elaboraţi un algoritm pentru cangur pentru a desena
o scară cu 6 trepte, înălţimea treptei fiind de 2 ori mai mare ca lăţimea ei.
EXECUTANTUL CANGURUL
Fiecare din noi în fiecare zi îndeplineşte diferiţi algoritmi,
instrucţiuni, legităţi etc. Ca regulă nici nu ne dăm sama de aceasta. De
exemplu descuind uşa cu cheia, nimeni nici nu se gîndeşte în ce succesiune va
îndeplini acţiunile sale. Dar îndată ce apare necesitatea de a-l învăţa pe
cineva să descuie uşa (un frate mai mic) vom fi nevoiţi să descriem exact toate
acţiunile şi în ce succesiune vor fi îndeplinite. Exemplu:
1.
Ei cheia
2.
Introduci cheia în
broasca uşii
3.
Roteşti cheia de două ori
după acele de ceasornic
4.
Scoţi cheia
Iar acum să ne închipuim că sunteţi chemaţi în ospeţie într-un oraş
necunoscut. Veţi ruga să fiţi lămuriţi unde locuieşte şi cum puteţi ajunge la
locul destinat. Puteţi fi lămurit în felul următor:
1. Coborîţi din tren la gara mare.
2. În spatele gării urcaţi în autobusul N3
3. Parcurgeţi cu autobusul 4 opriri
4. Coborîţi din autobus, unde veţi fi aşteptat
Să examinăm aceşti algoritmi. La prima vedere între ei nu este nimic
comun. Algoritm de deschidere a unei uşi şi un algoritm de aflare a unei
adrese. Dar totuşi fiind mai atenţi, poate fi observată o anumită asemănare şi
anume o consecutivitate exactă de acţiuni. Să ne închipuim că în primul
algoritm schimbăm cu locul rîndul 2 cu 3:
1
Ei cheia
2
Roteşti cheia de două ori
după acele de ceasornic
3
Introduci cheia în
broasca uşii
4
Scoţi cheia
Îndeplinind acest algoritm, uşa se va deschide numai dacă nu a fost
încuiată.
Acelaş lucru se va întîmpla dacă schimbăm cu locul rîndul 2 cu 3 din
algoritmul al doilea.
În aşa fel ne-am convins că pentru un algoritm este important nu numai unele acţiuni răzleţe dar şi
succesiunea îndeplinirii lor.
Deci putem spune că algoritm se
numeşte un şir organizat de acţiuni.
O definiţie exactă a algoritmului nu poate fi dată. Însăşi noţiunea de
algoritm în informatică este o noţiune fundamentală aşa cum punctul, dreapta
sunt noţiuni fundamentale în geometrie.
Exerciţii şi probleme:
1.
Preveniţi o catastrofă în următorul algoritm de
primire a apei clocotite:
1.
Se toarnă apă într-un vas.
2.
Se deschide robinetul de la aragaz
3.
Se pune vasul pe aragaz
4.
Aşteptăm pînă apa din vas va fierbe
5.
Apropiem chibritul de bugie
6.
Aprindem chibritul
7.
Închidem robinetul de la aragaz
2.
Este dat segmentul AB. Determinaţi pentru ce
problemă este destinat următorul algoritm.
1.
Aranjăm acul compasului în punctul A
2.
Alegem deschizătura compasului egală cu lungimea
segmentului AB
3.
Construim un cerc
4.
Aranjăm compasul cu vîrful în punctul B
5.
Construim un cerc
6.
Trasăm o dreaptă prin punctele de intersecţie a
cercurilor.
3.
Sînt date două ulcioare cu capacitatea de 3l şi 8l.
Descrieţi un algoritm în rezultatul îndeplinirii căruia de la izvor se vor
aduce 7l de apă. (se vor folosi numai aceste două ulcioare).
4.
Un pluton de ostaşi a ajuns la rîul care trebuia
să-l treacă. Plutonierul a văzut pe rîu doi băieţi cu o barcă şi le-a cerut
ajutorul. Băieţii au acceptat să-i ajute, însă în barcă putea urca un singur
ostaş, un singur băiat sau doi băieţi. Cum poate fi organizată trecerea
plutonului pe malul opus?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)